Sâmbătă

E sâmbătă. E sâmbăta aia în care toate gunoaiele din casă îţi rămân împrăştiate prin cele mai încurcate colţuri. Mi s-ar părea frumos să fii şi tu aici. Să dormim în cearşaful meu cel bântuit de somnuri insomniace. Mi-ar plăcea să mă săruţi fructuos, cu buzele tale mari şi cărnoase.

E sâmbătă. Parcă e sâmbăta aia în care te plimbi prin Bucureştiul sălbatic şi aştepţi un telefon de la cineva pe care nu l-ai văzut de foarte mult timp. Te cucereşte pasiunea aerului poluat de capitală. E locul ăla care te năuceşte, e locul ăla care îţi pierde inima în nopţi frământate de frig iernatic.

E sâmbătă. E ger afară. Mă ascund în privirea reflectoarelor. Îmi sorb limonada la un film care-mi delectează simţurile. Ţi-ar plăcea să-ţi încrunţi sprâncenele de dorinţă.

Gândeşte-te ce-ţi doreşti.

E sâmbătă. E ziua aia în care ai voie să-ţi doreşti orice. Ai voie să spui orice. Ai voie chiar să-ţi laşi iubirea să zboare printre curcubeele verii.

E iarnă

 

Răceală

Bolesc. Mai bine zis de aproape dou săptămâni am gâtu îngramadit de amigdale neinjectate cu antibiotice. Cred că am început să vad frigul cu alţi ochi acum. Imi trece prin oase cu neruşinare, şi-l simt aşa cum nu mi-aş fi dorit niciodată .

Mi-e frică de îngheţ. Mi-e frică de toată răceala aia pe care pot s-o simt şi pe care cu greu reuşesc să o mai dezlipesc de corpul meu morocanos. Mi-e frică că voi ramâne singură.

Am ajuns să mă cert cu viruşii din corpul meu. Îi simt cum îmi pătrund în fiecare celulă şi joacă ping pong pe ficatul meu. Plămânii îmi joacă feste şi-mi trimit tuse prin avion. Coloana mea vertebrală ar vrea să alerge pe câmp.

Urăsc ceaiul de dimineaţă, de la amiază sau de seara. Urăsc ceaiul dintre mese. Îmi place Cola în schimb, şi nu cred că aş putea renunţa la ea. Urăsc fulgii ăia de nea pentru că mi se topesc pe nasul tot timpul îngheţat.

Mi-e dor de căldura aia care mă toropeşte, mi-e dor de sentimentul ăla pe care ţi-l dă aeroportul. E libertate în sânge şi cred că în acel moment eşti mândru de toate lucrurile pe care le-ai facut până atunci. Am început să număr zilele şi am o nerăbdare din aia pe care nu cred că am trăit-o niciodată. Aştept luna februarie.

Vreau să vină vara…

 

Moft

Mi-e dor sa iesim la cafea. Tu de o parte a orasului, eu de cealalta parte. Mi-ar placea sa simti cum tremur cand te apropiii de mine. Sa te vad cum scoti fum iar si iar  pe narile-ti uscate deja. Sa privesc indeaproape cum iti misti buzele de fiecare data cand spui ceva, fara sa fac insa nici un gest. Sa astept poate doar sa-mi creasca pulsul si sa tremur cand te vad. Sa am un zambet de’ala nebun. De fericire.

Mi-e dor de vara. Mi-e un dor de apa aia sarata care-ti usuca pielea pana la cea din urma celula inviorata de soare, mi-e dor de caldura aia nebuna care-ti trece si prin umbrela parjolita de trecerea timpului, mi-e dor de tine si poate de mine. Mi-e dor sa ma iei de mana si sa-mi amintesti ca nu trebuie sa-mi fie frica. Mi-as dori sa ma strangi in brate si sa-mi soptesti la ureche. Stii ca n-am nici o indoiala. Pot sa ma duci in parc sa ma dau in leagan? N-am doruri nebune, doar o frica de infinit.

Ma mananca pielea de la atata iarna. De la frigul care-mi trece prin bluza falfainda pe celulele mele inca bronzate. Cand simt apa curgand pe pielea-mi uneori frumos mirositoate, vreau sa mananc ciocolata. Imi trebuie mult dulce, sa nu mai simt goluri.

Ma asez in fotoliul ala flexibil, inchid ochii si stau cu o cafea in mana. Astept trecerea timpului.

Ma preling. Sunt moody in ultima perioada. Am chef sa citesc mai mult, vreau sa am parte de zile din alea cand pot sa stau in casa de dimineata pana seara, cu vizite nocturne poate. Sa umblu de nebuna pe strazile orasului. Acum sunt inghetate deja. Nici cainii nu mai hoinaresc bezmetici de dor. Mi-e dor sa ma incui in casa si sa nu mai ies din casa. Sa nu primesc nici un telefon important si sa pot sa stau linistita la o tigara in timp ce-mi desenez unghiile. Mi-e dor de zilele alea in care nu ma trezesc morocanoasa., dar cu dor de duca. Zilele alea in care-mi fac bagajul in cele 5 minute ramase si plec la gara. Imi cumpar bilet si fug. Mi-e dor sa am timp de mine, si apoi sa-mi umplu mintea-mi tampita cu idei despre tine. Fara nici o importanta in cele din urma.

Am chef sa scriu mult, sa fiu responsabila. Vreau sa iesim la cafea.

Vreau. Si ti-e frica.