,Da, am atins norii.” Cu gândul ăsta m-am reîntors în Marrakech pentru că urma drumul spre cascadă. Dacă în sudul Marocului poţi să simţi cum e să trăieşti într-un loc în care timpul parcă nu-şi mai pierde răbdarea cu oamenii, dacă mergi un pic spre est, tot decorul se schimbă. Cascada a fost unul dintre punctele culminante ale călătoriei. În urma ploilor primăvăratice, apa a adunat toată roşeaţa terenurilor pârjolite de soarele Africii, şi astfel s-a produs minunea: o cascadă întru totul roşie. Ne-am plimbat cu butoaiele plutitoare, de pe un mal pe altul, am vizitat cea mai veche casă din sat, unde Aicha ne-a servit cu ceai şi nu în ultimul rând, ne-am întâlnit cu nişte maimuţe foarte drăgălaşe care păreau a fi învăţate de mici că turiştii sunt foarte pretenţioşi şi că trebuie să se ridice la nivelul aşteptărilor.

Şi cum nu se putea mai bine, am hotărât să mergem să-i spunem ,,Bună!” oceanului, care se vede total diferit din partea Africii. E un ocean flămând de poveştile pescarilor, e un ocean care fierbe sub razele soarelui.

Essaouira ar da semne că e un oraş plin de viaţă, însă e foarte liniştit. Are străzi înguste cu acel iz care caracterizează toate oraşele Marocului, are turişti, însă nu prea mulţi, are happy cakes şi portul, unde în miez de noapte găseşti pescarii transformaţi în neguţători de peşte proaspăt. Poţi să alegi orice: meduze, crabi, caracatiţe sau peşti de toate dimensiunile. Iar tinerii… tinerii sunt atât de frumoşi, cu pielea maronie şi ochii căprui, cu cârlionţii care se zbat în bătaia vântului.

Dacă n-au reuşit să mă şocheze deşertul, oamenii, locurile, gunoaiele, munţii sau norii, au reuşit Daciile Logan care erau prezente ca maşini de lux. Un alt lucru care mi-a amintit întru totul de România, a fost faptul că am auzit Akcent şi Inna Hot la fiecare colţ de stradă. Îmi trăgeam câte-o privire cu Simi şi ne pufnea râsul. Doar noi ştiam ce înseamnă cu adevărat România.

Seara, am reuşit să îl întâlnim pe ,,domnul pe care l-a trimis şeful” şi-am plecat spre aeroport. Dacă vrei să îţi iei prietenul cel mai bun în faţă, pe locul din dreapta, în Maroc poţi să faci asta. În aeroport, pe tabela de marcaj, la fiecare 10 minute se mai anula un zbor din cauza norului care-a reuşit să inchidă zeci de aeroporturi.

Dacă mi-a plăcut? Da, da, da. M-am întors acasă plină de energie, plină de speranţa că visele se pot împlini, fericită că în sfârşit am văzut cum arată soarele african. Dacă vrei să mergi în Maroc, e una cele mai bune decizii pe care poţi să le iei, pentru că într-un fel sau altul îţi schimbă părerea despre univers, îţi schimbă inima, până şi zâmbetul care ţi se întrezăreşte în gropiţele din obraji.

Africa mi-a reînviat dorinţa de a trăi.

Advertisements

a2ab4248ef3c0d42600cec5292cd784d

,Am ajuns la Simeria cu o gramada cu ghiozdane si genti si permisii de intrare. Oroare. Ma enerveaza oficialitatile la culme, pentru ca de cele mai multe ori oamenii se uita ciudat la tine.

Muzica ruleaza, copilandri peste tot, skateri, rampi, corturi, soare si oameni care nu inceteaza sa vina. Bratari galbene, negre, rosii, albastre, verzi.  Cam asa se prezinta prima zi.

Eu nu fumez, insa am ramas in raza de ultraviolete a soarelui, cu o tigara in mana, scotand fum ca de la un furnal stricat. De pe banca de pe marginea zonei de skate, totul se transforma in delir iar timpul parea ca sta in loc. Soarele imi gadila picioarele, sunetul de skate nici macar nu il mai auzeam, iar curand muzica de la scena mica a inceput sa susure pe malul Strei. Dupa ce apusul s-a stins in umbra vulcanului, toata lumea parca a revenit la viata. Daca inainte parca toti se miscau in reluare, seara le-a vibrat energia. Pam pam. Bautura si muzica buna, socializare si necunoscuti, cam asa poti descrie pe scurt cele cateva ore de intuneric ale zilei de joi.

Replica zilei: ,,Buna. Tu esti Froggy de pe myspace?”. Am avut un zambet delicious pe sub mustati, dupa care am confirmat. ,,Buna. Sunt Froggy de pe myspace”.

,,For ma’ man Hazee”

A doua zi m-a toropit, si-am umblat tehuie jumatate de zi. Ba pe la repetitii la scena mare, ba la cea mica, ba pe la workshopuri. Ne-am asezat pe iarba la soare, si l-am ascultat doar doua ore pe  Rolly, pentru ca dusul ne astepta acasa.Inainte de dus insa, am trecut pe la fetele Beggar, unde mi-am pictat cateva insigne foooarte dragute. Si cel mai dragut a fost faptul ca nimeni nu s-a uitat chioras la desenele mele putin neintegrate in arta. Cand ne-am intors, am privit apusul din scranciob. Spre seara, ploaia mocaneasca nu ne-a impiedicat sa ne zbantuim in fata scenei. Grimelock a rulat puternic, si a fost cu siguranta senzatia serii, intrecandu-si limitele. Si nu zic asta pentru ca mi-a placut enorm de mult ci si pentru ca a reusit sa mobilizeze mai mult de 500 de oameni pe o ploaie torentiala. Mie una mi se pare un succes. Nu-mi amintesc nimic in rest, decat ca am adormit bustean, dupa mai mult de 48 de ore de nesomn.

,,Skate.Ploaia. Skate” asa a fost a treia zi, care i-a adunat pe toti impatimitii de senzatii tari in spatiul destinat celor care ruleaza cu placa. Nu pot sa zic ca nu mi-a placut, mai ales ca era pentru prima data cand galeria formata nu era partinitoare. In pasi de roti sarite, picioare luxate si Scribi, omul despre care toti spun ca e cel mai bun, totul s-a desfasurat perfect. Pentru ca oamenii care spuneau bancuri pentru 5 bani trebuiau sa ajunga in Cluj, Calin aproape ca nici nu s-a trezit. Nici macar nu i-a mai pasat ca niste necunoscuti tocmai ii parasisera cortul. Mi-au zis ,,Sarumana”. Seara am dansat in ploaie pana cand  mi-a ajuns apa la piele. Aveam o umbrela inflorata, totusi, care nu a trecut neobservata. La 6 jumatate dimineata de la scena mare muzica incepea incet incet sa se auda in surdina.

Dubstep, dubstep, dubstep.Si melodia celor trei zile de festival: In for a kill. Dubstep.

Tot la Summer Break am intalnit-o pe Alexandra,o fosta colega pe care nu am vazut-o de11 ani. Ne-am petrecut a treia zi impreuna. Mi-a zis ca eram nebuna cand eram mica si putin crizata. Dar trecand peste stangaciile inconstiente ale tineretii, acum incerc sa ma mobilizez. In bine.

Concluzia: exista.