December 2008


copy-of-it-blows1hFericita ca se termina cu bine.Fericita ca   nu e totul asa de negru precum pare, fericita ca totusi cineva ma iubeste. Simtind adierea iernii pe piele-mi uscata.

Bilantul nu se mai face azi.S-a facut pe tren, pe drumul dus-intors catre munti. Minute in sir in care m-am gandit la nemurirea sufletului, la oamenii  pe care i-am avut langa mine un an intreg, la prietenii care mi-au mai ramas,la mine. Cum sunt, de ce sunt, daca sunt. Intrebari retorice si principii spulberate de compromisuri inutile.Filozoafa din mine imi spune ca nimic nu e cum ar trebui sa fie, desi  lucrurile importante s-au facut.Cu plansete, cu nopti nedormite. Examene, bac, examene, nopti lungi petrecarete fiind,  prietenii rupte, iubiti si relatii prea scurte,trenuri incarcate de prezenta ta.De’a lungul si de’a latul tarii. Dar nu-i nimic, pentru ca zambete largi  vor atarna deasupra noastra si ne vom multumi cu mai mult sau mai putin.In functie de voi, de tine si egoul tau.

Anul asta mi-am dat seama cat de important este sa traiesti clipa, cat de visator poti sa fii, care e bunul simt si de cate feluri poate fi, cine sunt eu  in raport cu ceilalti, daca merit sau nu, daca e bine ce vreau,daca promisiunile se tin sau nu.

Anul asta am ras mult cu fetele, pe care le(am) iub(it)esc  si carora   le datorez multe. Le multumesc ca au fost alaturi de mine in cei mai frumosi ani, ca am plans impreuna la sfarsit , ca ne-am preumblat, ca am jucat mim in parc. Ca intalnirile de duminica nu ar fi fost la fel de frumoase fara fumul lor de tigara.Ii multumesc  Ei, ca inca nu s-a saturat de mine.

Raman totusi cocotata pe cel mai inalt bloc din oras.

Nici macar cu marea in brate nu cred ca ti-as da drumul.Sa  va am pe amandoi, pe tine in dreapta, iar pe ea in stanga. Sa ne permitem sa ne balacim.Sa nu ne pese de nimeni si de nimic. Sa fim egoisti. Sa ne spargem in cuvinte mari.Si sa-ti pese.

Eu, minunata femeie  inzestrata cu zambet si  buze moi , cumparand fericirea la kilogram. Cu  parul mirosind a flori de camp, cu balsam in hainele-mi abia luate de pe sarma.Cu prosop imbibat.Cu fularul descumpanirii fluturand la gat. cu tine de mana. Cu inima batand de miliarde de ori mai repede.Cu sacose de rafie la brat, sau cu geanta pe umar. Tot aia.Sunt pline.

Tu, globule de cristal, venind cu bradul de Craciun.Cu muzica in cap. Cu degetele pe clanta. Cu pasii mari, trancanind asurzitor.Mirosind a piele curata deshidratata de  sapunul din baie, imbibat in zumzet de albine.Dulcele mecanism al independentei de sine.

Plec sa-mi culeg marea in borcan, iar pe tine te voi strange in bucati  facute mingi colorate, inghesuite intr-un balon.Intr-un balon de sapun.De care sa-mi pot lega ata dorintei si vata pe bat

Sa-mi miroase a ,,tot locul ” peste tot.

1ee289_editia-2008Chiar daca nu am scris despre tine pana  acum, o fac totusi, pentru ca faci parte din viata mea.Pentru ca esti tu, maret calator prin lume.

Mi-am propus ca de azi inainte sa te uit.Sa nu-mi mai pese de mirosul tau imbibat de atata vreme in pielea-mi.Sa nu te mai visez.Noaptea.Pentru ca orgoliul tau e cel putin la fel de mare ca al meu.Pentru ca prietena ta nu stie, pentru ca de azi mi-e indiferent daca afla sau nu.Pentru ca fericirea mea conteaza.

.Fara alcool, droguri sau nebunii infasurate in cearsafuri de hotel.Fara sa te gandesti la baloane de sapun.

Pentru ca nu stiu daca sunt frumoasa sau nu.

Si-ar fi atat de inutil sa-ti descriu chipul  prin prisma ochilor mei  naivi.Inutil sa-mi pun inima sa bata de anxietate, sa te vreau pentru mine inca de la cel mai mic os, de la cea mai zvacnita bataie a inimii.E inutil sa-mi doresc ceva.

Dar nu-i nimic, pentru ca fara tine se poate, iar trenul nu se va mai intoarce niciodata.