July 2008


Imi definesc  sentimentele sub forma  unor baloane de sapun. Sunt atat de incurcate, incat trebuie sa le acaparez pentru a le aduna intr-un singur loc. Sunt  deseori atat de mici,  dar ai capacitatea sa le  cresti intensitatea.Sunt fericita ca suntem, si  am impresia ca nu mai am nevoie de nimic altceva. Nu e poveste, iar realitatea ma izbeste de fiecare parapet.

Cu dragoste.

Imi amintesc de cenusiul care iti colora venele inainte sa ne intalnim.Eram doi oameni obisnuiti si nu indrazneam sa vorbim unul cu celalalt. Viata era monotona si oricine ar fi putut afirma cu seninatate  ca nici unul dintre noi nu este preocupat de nimic aparte, nu are nici o pasiune care ii starneste interesul. Nu ne place arta si obisnuim sa ne ocupam de nimicuri.

,,De fapt, apreciem liniile trasate spre case, coloram totul  cu acuarele sau timp. Tii pensonul cu mana dreapta si cu cealalta  atentezi la tigara de pe masa. Mansarda ne gazduieste.  Am o foaie mare , dreptunghiulara as putea zice, pe care mi-ai dat voie sa o imprim cum vreau. Astazi pot sa ( te) combin , sa ( te )  amestec.Ma las dusa de val. Te vad intrand   pe usa si mirosul de iasomie si tei ma imbie. Usor.  Iei o foaie de  pe noptiera si imi arati o schita. O apreciez. Te vad definit in fiecare expresie, in fiecare linie trasata. Stiu ca ai rabdare si nu te grabesti. Iti place. “

E interesant felul in care ma vezi. Te vad in aceeasi maniera.  Tu te consideri mofturos,  dar imi place la nebunie felul in care te alinti. Iti bei cafeaua cu mana stanga si de fiecare data ma intreb cum poti sa fii atat de stangaci  intr-o  chestiune marunta. Sensibilitatea ta ma uimeste de fiecare data cand surprind. Momente. Esti un munte de vointa si am siguranta ca esti mult prea hotarat  pe drumul spre reusita. Nu aberezi, precum as face eu, si reusesti sa imi acaparezi atentia. Cu lucruri. Iti place sa imi citesti, imi place sa te ascult. Rasfoiesti fiecare pagina a cartii. Subtil.Cu tine nu am timp sa ma plictisesc si totul pare de cele mai multe ori o joaca de copii. Adultii nu ar avea timp de astfel de lucruri. Tu ma ingropi in balonul de bumbac, in care e cald si am libertate nelimitata.  Plictisindu-ma, ar trebui sa ma gandesc prea mult la mine. Sau la tine. Cand suntem amandoi, nu am timp sa fiu egoista.

.Am gasit in tine acel ceva care ma defineste.  Nu suntem copii, sau poate ca da. Avem jucarii imaginare.  Nu ne contopim cu natura si nu aberam pe teme filozofice.  Uneori suntem doar noi doi. Ne place asa.

 Esti sensibil, si  ma saruti

. Cu dragoste.

 

Advertisements

Nici nu stiu ce zi e azi. Am impresia ca e nu e cuprinsa in calendar, in numele zilelor saptamanii. Nu e o zi obisnuita pentru ca nu seamana  cu nici  o alta zi. Azi e cald, e frig, iti flutura vantul prin pletele-ti ca sarma,  asculti o melodie pe care mai nou o consideri  ,,favourite song’’

Azi am un chef nebun sa citesc. Dincolo de bine dincoace de rau. Despre iubire. Despre norii care se plimba  deasupra casei, despre somnul care imi perinda tot corpul. Nu  am nici o senzatie aparte azi. De fapt,  nu ma simt incadrata in timp si spatiu si imi vine sa dorm. Uneori imi  vine sa mut muntii din loc, dar astazi nu indraznesc  nici macar sa gandesc.La ceva, sau despre ceva.  Vreau sa vad totusi cuvintele zburandu-mi  prin fata ochilor, sa le cuprind intr-un manunchi normal ,pentru ca mai apoi sa le imprastii, sa le dau drumul asemeni unor zmei care isi iau avant pentru a ajunge la o limita superioara a existentei. Lor.

Ai simtit vreodata ca ai nevoie de o cantitate prea mare de apa? Sau ca sunt momente  in care gasesti atata  mandrie pe metru patrat incat ajungi sa te intrebi care e diferenta dintre  oameni pana la urma, si daca mai ai capacitatea de a iesi in evidenta intr-un fel sau altul?Nu sunt  in stare sa  filozofez pentru ca  sunt marcata de trecerea mult prea rapida  a timpului.Imi lasa urme pe corp asemeni unui tractor care brazdeaza pamanturile patriei. Nu mai simt, nu mai gandesc,  nu mai resimt forta gravitationala . Pe alocuri am mustrari de constiinta. Marile evenimente din viata mea, cel putin  cele apropiate timpului cronologic , ma deprima.  

Trec de la faza la alta si nu ( ma) inteleg   de ce oamenii sunt atat de schimbatori. Imi plac constantele iar ei nu  pastreaza o traiectorie lineara.Intotdeauna e mult mai incurcata decat o prezinta la inceput.  Le place sa isi prezinte calitatile, iar defectele sunt mascate sub aura unei revelatii pe care o ai mai tarziu. Exista oameni perfecti? Imi placea sa am aceeasi inocenta pe care  o aveam in anii copilariei. Nu era nevoie sa fortez nota si puteam fi intotdeauna eu.  Si acum pot. Dar nu mai am aceeasi credibilitate. E trist.

 Vreau sa ma trezesc in bratele marii, vreau sa imi spele zadarnicia pe care o port in suflet. Am nevoie de o  noua viata. Am nevoie sa fiu eu intr-o lume in care sunt desenata cu creionul, iar o radiera  are capacitatea de a sterge rand pe rand toate sperantele, fortele si ideile care ma contureaza.

Am nevoie de un creion mai   iute, care stie sa reziste in fata unei radiere colorate.Poti sa mi-l dai?

 

Am o pasiune intriganta de a-mi roade unghiile. Fie ca sunt  nervoasa sau  astept de o perioada foarte lunga de timp, incep prin a-mi dezbina fiecare bucatica. E o pasiune nedureroasa, mai ales ca sunt momente in care e singura sansa de a ma calma. Uneori sunt nesigura pe mine si ma intreb deseori  care ar fi cursul vietii mele daca as fi la fel de fragila si naiva precum o unghie. Cand un strop de ploaie cade  pe ea, se uda, apoi se usuca cu aceeasi rapiditate.

 Am unghiile medii. Niciodata nu reusesc sa ajunga la o lungime satisfacatoare, pentru ca ma trezesc cu o dorinta insetata de a le distruge.  Uneori, imi place sa le vopsesc. Sa le colorez in diferite culori.   E distractiv. Nu ar putea nimic sa  ma incante la fel. Are un farmec aparte. Trebuie sa o iei pe fiecare in parte si sa ii acorzi  timpul si atentia necesara. Asta o avem in comun. Amandurora ne place sa   ne pastram integritatea. Cel  mai fascintant este faptul ca se bucura de atentie, si  nu isi exprima niciodata indignarea.

 Unghia de la mana dreapta, e unghia norocoasa. Intotdeauna trebuie sa fie diferita/colorata intr-un alt fel. Se simte speciala. Trebuie doar sa aplici un alt fel de strat  pe intreaga sa suprafata. Nu  accepta retusuri, si nu suporta incalcari ale limitelor pe care le impune.

 Ne asemanam .Din nou. Suntem ticaite si ne intereseaza fiecare detaliu. Nu vrem sa fim ca celelalte si nu suportam sa fim modelate. Tindem spre perfectiune si ne place sa  place sa analizam fiecare detaliu.

 Ne comparam cu noi, iar in  contrastul cu ceilalti  intotdeauna  vrem sa iesim din banal. Vrem  libertate, dar totusi  ne incadram in  limitele normalului.  Nu suportam rigoarea si nici integrarea in standardele impuse de o persoana care are intodeauna predispozitia de a gresi.  Ne acceptam slabiciunile, dar nu vom  fi  niciodata  indeajuns de curajoase pentru a  accepta toate erorile pe care le  facem.

Simultan.