…cu vant in par.

Elemente marcante in viata mea. Mai sunt fix 38 de zile. Am inceput deja numaratoarea inversa. Ma traverseaza fiori de’aia care-ti trag gloante in emotii si-ti fac inima sa bubuie de nerabdare.

La sfarsit de an nu am indraznit sa trag linie la tot ce s-a intamplat in anul precedent. Si nu pentru ca mi-a fost frica, ci pentru ca am facut atat de multe lucruri, incat mi-as fi dorit sa fie de doua ori mai multe. Cred ca in perioada recent trecuta, am cunoscut cei mai frumosi oameni din viata mea, mi-am cunoscut prietenii, oamenii care au grija de mine in betiile adolescentei, oamenii care ma strang in brate cand plang, oamenii care-o sa ma viziteze in Portu. Anul trecut a fost momentul in care mi-am dat seama ca dorintele mele sunt atat de importante si palpabile la un moment dat, incat trebuie sa am grija ce-mi doresc. Pentru ca sufletele pereche pot ajunge sa danseze pana dimineata in ritmuri de punk.

Am devenit un calator. Sunt peste tot si nicaieri. Am nevoie de oameni , de aer, de trenuri care sa ma duca departe. Vreau sa escaladez muntii, sa ma imbib cu fum la malul marii, sa astept nerabdatoare rasaritul.

Anul trecut am divortat de oameni… importanti probabil la un moment dat.  Si cred ca a fost una dintre cele mai bune decizii pe care le-am luat. Pentu ca acum toti ma incurajeaza sa-mi infloresc visele si nimeni nu-mi omoara zambetele la capat de saptamana, ci le amplifica cu zbantuieli incontrolabile.

Anul asta n-am voie sa-mi mai fie dor, pentru ca lucrurile se intampla cu o rapiditate covarsitoare si trebuie sa te bucuri. De aer, de furnici, chiar si de saruturile pe frunte in miez de noapte.

Vom scrie pe pagina 2 a cartii.

Ps:Believing is the best you can do.