a2ab4248ef3c0d42600cec5292cd784d

,Am ajuns la Simeria cu o gramada cu ghiozdane si genti si permisii de intrare. Oroare. Ma enerveaza oficialitatile la culme, pentru ca de cele mai multe ori oamenii se uita ciudat la tine.

Muzica ruleaza, copilandri peste tot, skateri, rampi, corturi, soare si oameni care nu inceteaza sa vina. Bratari galbene, negre, rosii, albastre, verzi.  Cam asa se prezinta prima zi.

Eu nu fumez, insa am ramas in raza de ultraviolete a soarelui, cu o tigara in mana, scotand fum ca de la un furnal stricat. De pe banca de pe marginea zonei de skate, totul se transforma in delir iar timpul parea ca sta in loc. Soarele imi gadila picioarele, sunetul de skate nici macar nu il mai auzeam, iar curand muzica de la scena mica a inceput sa susure pe malul Strei. Dupa ce apusul s-a stins in umbra vulcanului, toata lumea parca a revenit la viata. Daca inainte parca toti se miscau in reluare, seara le-a vibrat energia. Pam pam. Bautura si muzica buna, socializare si necunoscuti, cam asa poti descrie pe scurt cele cateva ore de intuneric ale zilei de joi.

Replica zilei: ,,Buna. Tu esti Froggy de pe myspace?”. Am avut un zambet delicious pe sub mustati, dupa care am confirmat. ,,Buna. Sunt Froggy de pe myspace”.

,,For ma’ man Hazee”

A doua zi m-a toropit, si-am umblat tehuie jumatate de zi. Ba pe la repetitii la scena mare, ba la cea mica, ba pe la workshopuri. Ne-am asezat pe iarba la soare, si l-am ascultat doar doua ore pe  Rolly, pentru ca dusul ne astepta acasa.Inainte de dus insa, am trecut pe la fetele Beggar, unde mi-am pictat cateva insigne foooarte dragute. Si cel mai dragut a fost faptul ca nimeni nu s-a uitat chioras la desenele mele putin neintegrate in arta. Cand ne-am intors, am privit apusul din scranciob. Spre seara, ploaia mocaneasca nu ne-a impiedicat sa ne zbantuim in fata scenei. Grimelock a rulat puternic, si a fost cu siguranta senzatia serii, intrecandu-si limitele. Si nu zic asta pentru ca mi-a placut enorm de mult ci si pentru ca a reusit sa mobilizeze mai mult de 500 de oameni pe o ploaie torentiala. Mie una mi se pare un succes. Nu-mi amintesc nimic in rest, decat ca am adormit bustean, dupa mai mult de 48 de ore de nesomn.

,,Skate.Ploaia. Skate” asa a fost a treia zi, care i-a adunat pe toti impatimitii de senzatii tari in spatiul destinat celor care ruleaza cu placa. Nu pot sa zic ca nu mi-a placut, mai ales ca era pentru prima data cand galeria formata nu era partinitoare. In pasi de roti sarite, picioare luxate si Scribi, omul despre care toti spun ca e cel mai bun, totul s-a desfasurat perfect. Pentru ca oamenii care spuneau bancuri pentru 5 bani trebuiau sa ajunga in Cluj, Calin aproape ca nici nu s-a trezit. Nici macar nu i-a mai pasat ca niste necunoscuti tocmai ii parasisera cortul. Mi-au zis ,,Sarumana”. Seara am dansat in ploaie pana cand  mi-a ajuns apa la piele. Aveam o umbrela inflorata, totusi, care nu a trecut neobservata. La 6 jumatate dimineata de la scena mare muzica incepea incet incet sa se auda in surdina.

Dubstep, dubstep, dubstep.Si melodia celor trei zile de festival: In for a kill. Dubstep.

Tot la Summer Break am intalnit-o pe Alexandra,o fosta colega pe care nu am vazut-o de11 ani. Ne-am petrecut a treia zi impreuna. Mi-a zis ca eram nebuna cand eram mica si putin crizata. Dar trecand peste stangaciile inconstiente ale tineretii, acum incerc sa ma mobilizez. In bine.

Concluzia: exista.