Uite.Voluntariat

Amdoar18ani.ro

 

Aluzie

Mood: not even curious

Listening to : Silent Strike-Alb

Sunt rece ca o musca intinsa pe masa. Lovita cu cruzime de paleta care a nimerit-o fix pe spinarea-i usuratica. Nimic nu ma mai doare.

Mi-as putea ajusta fata de geamul pe care tocmai l-am inchis. Stau cu ochii tintiti la tavan.  Tantarii mi-au dat navala in acest inceput de toamna. Totul pare a fi asa de pustiu.Frunzele au disparut. Toata lumea  a disparut. Intr-un balon de sapun.

Am chemat-o pe Geo pe la mine sa ne facem unghiile. Stiu ca nu se stramba si-i place. Ne era dor sa stam impreuna. Numai noi doua. Azi dimineata ne-am baut cafeaua. Si-am stat la povesti.

Ceva se intampla. In  ultima perioada toata lumea pare a fi draguta. Imi creste entuziasmul eului. Zambeste pe sub maneca, fara sa il vada nimeni. Complimentele in ajuta sa creasca. Intotdeauna se intampla asa.

Poate ar trebui sa incep si eu sa fur muzica de pe youtube. Desi urasc pirateria. Oamenii care nu au propriile lor idei. Oamenii care nu spun nimic. Oamenii care fura tot ce pot sa-ti fure. Inima. Ideile. Capul. Mintile. Sufletul.

Cred ca e frumos sa reusesti sa-ti transcrii gandurile atunci cand nu esti sub influenta muzicii. Sa nu-ti cante melodii triste, vesele, haiducii. In casti.

Intr-o zi vom disparea cu totii. In ceata. Poate ne va canta cineva la pian. O sa adormim pe-un camp verde.Orasul va ramane in spate. Orgiile, muzica, calatoriile, bicicletele, masinile, oamenii. Se vor face praf.

Uneori, imi pierd ideile in vise. Alearga de nebune printre prafuri halucinogene. Cand ma asez in fata tastaturii, literele incep sa se incurce una pe cealalta. De parca nu le mai place ordinea.  Cateodata toti ne dorim ceva mai bun. Ciocolata. O prietena mai buna. De parca traim intr-o fuga continua spre infinit. Cateodata ma intreb daca am evoluat. Daca evoluez vreodata. Daca ma indrept spre ,,undeva”. Spre ceea ce vreau eu. Nu spre ceea ce vor altii. Nu spre dorintele altora.

Nimic nu ma mai multumeste.

Cateodata ma intreb daca Portugalia e mai frumoasa.

 

Din orgoliu

Cred ca mi-as fi dorit macar pentru o zi sa ajung deasupra TA, sa reusesc sa-ti citesc gandurile, sa te pocnesc in moalele capului atunci cand ti-e lumea mai draga, asa cum faci si tu. Ma intreb cand vei incepe sa pretuiesti.Pe mine.Pe tine.Pe ei.

Mi-as dori ca pentru  o zi sa fiu Eu cea care are ultimul cuvant de spus. Sa pot spune:,,Bine.Nu-mi pasa“. Sa ma uit chioras cu coada ochiului cand vei crede ca am innebunit, si apoi sa-ti zambesc ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat. Sa par pentru o zi cea mai frumoasa fata, si sa simt asta. Pana in strafundul inimii.Sa intorc privirile tuturor. Sa n-am complexe,  sa nu ma intereseze. Sa am orgoliul neatins, si sa n-am regrete.

Orgoliul meu nu are nume deocamdata.Ma intreb cate lucruri le-as fi facut daca mnealui nu ar fi existat, la cate lucruri nu as fi renuntat, cate intentii malefice le-as fi dus pana la capat. Cateodata, ma intreb daca imi pare rau pentru intentiile ramase in prag de dorinta impachetata, cuibarite intr-un sertar din dulapul meu imaginar.

Eu nu creez monstri.Eu nu dansem pe  muzica la pachet, eu nu ma cert cu ele.  Nu te-am subestimat.Din orgoliu nu te mai sun, si n-o sa mai sun pe nimeni.

Din orgoliu nu ma simt singura. Ce’ai face daca te-ai simti singur(a)? Dar eu nu sunt, nu ma simt. Nici macar in momentele de maxima depresie. Acele clipe sunt minute de incruntare sentimentala.Dar trec la fel de repede, pentru ca  orgoliul meu gaseste imediat ceva de facut. Prietenii mei.Mda….prietenii mei.Sau nu. O super putere mi-ar da increderea pierduta.Din nefericire, sunt o persoana normala.

Din orgoliu as demonstra ca visele nu sunt doar inchipuiri, iar idealurile nu sunt planificari. Din orgoliu ti-as demonstra ca  corabiile imi sunt plecate in Noua Zeelanda, si ca pot mult mai mult decat ti-ai fi imaginat. As putea sa fac o harta a competentelor mele, si a incapacitatilor de lene.

Din orgoliu(dar si dintr-o dorinta nemasurata) vreau sa  ma intorc iarna la mare, in Vama, fara sa prind un rasarit de vara si o temperatura de toamna.Din orgoliu(sau nu) merg pe bicicleta, si patinez nebunatica prin marea de oameni. Din orgoliu(tau) nu  sunt ghidusa, dar sunt autentica.Incomensurabilitatea nu  mai devine o problema  greu de abordat, iar lucrurile devin normale si deloc intrigante. Din orgoliu am idei trasnite.

Din orgoliu nu fumez si nu beau pana mi se face rau.Sub acelasi pretext merg agale, sau ma grabesc in fiecare dimineata, fara a mai simti boarea.Iarna.Ceata pe fata-mi deja inghetata. Din acelasi motiv nu vorbesc fara sa spun ceva cu adevarat important.

Din orgoliu pierd.